Maramureș este un județ în regiunea Transilvania din România. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare.
Lista orașelor din județul Maramureș
- Baia Mare
- Sighetu Marmației
- Borșa
- Vișeu de Sus
- Baia Sprie
- Târgu Lăpuș
- Seini
- Cavnic
- Ulmeni, Maramureș
- Săliștea de Sus
- Dragomirești
- Șomcuta Mare
- Tăuții-Măgherăuș
Istoric
Județul Maramureș este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din 1918 când partea de Sud a Țării Maramureșului a intrat în componența României În perioada interbelică Județul Maramureș (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Munții Gutâi, a actualului județ, iar reședința a fost orașul Sighet. Județul avea în 1930
o populație de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9%
evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani ș.a. Celelate părți care
compun acum Județul Maramureș, inclusiv orașul Baia Mare, a făcut parte din județul Satu-Mare (interbelic).
După Al Doilea Război Mondial
limitele administrative ale județului au fost modificate pentru a
cuprinde și regiunile menționate mai sus: Țara Chioarului, Țara
Lăpușului și o parte din Țara Codrului, rezultând actualul județ
Maramureș la care se referă acest articol.
El este continuatorul voievodatului Maramureșului, al comitatului Maramureș și al județului Maramureș (interbelic).
Descriere geografică
Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina,
având o suprafată de 6.215 km² (2,6% din suprafața țării) și un relief
variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.
Zona montană aparținând Carpaților Orientali
reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa
30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din
suprafața județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș.
Vegetație și faună
Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în functie de altitudine, unele avand caracter endemic
munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând
o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița.
Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația naturală Pietrosul Mare este inclusă în rândul Rezervațiilor Biosferei alături de Delta Dunării și Parcul Național Retezat.
Populația
Evoluția demografică |
Populația județului Maramureș: 511.946 (în 2009)
- Români - 418405 ( 82% )
- Maghiari - 46300 ( 9% )
- Ucrainieni - 34027 ( 6,7% )
- Rromi - 8913 ( 1,7% )
- Germani - 2012 ( 0,4% )
Stema județului
Stema judeţului Maramureş |
Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.
Descrierea stemei: Stema județului Maramureș se compune
dintr-un scut tăiat; în dreapta părții superioare se află un cap de
zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat
în dreapta de o roză din același metal, iar în stânga, de o semilună de
argint, conturnată; în stânga părții superioare este reprezentată o
capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în
centru, intrarea într-o mină; muntele este flancat de doi brazi
naturali; în partea inferioară, pe câmp de azur, se află o biserică din
lemn, de aur, văzută dinspre altar, cu acoperiș în două ape, fiecare
nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brațe orizontale și a
cărei turlă se înalță până la mijlocul câmpului superior.
Semnificația elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi
simbol maramureșan, amintește de legenda descălecatului, plecarea lui
Dragoș și Bogdan I din Maramureș pentru a forma statul feudal
independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra
neagră și brazii evocă relieful și principalele bogății naturale ale
zonei. Intrarea în mină reprezintă bogațiile subsolului a căror
exploatare a avut o importantă pondere în economia județului. Biserica
din lemn atestă faptul că în acest județ se păstrează cele mai
impunătoare construcții de acest fel din țară.
Cultura tradițională maramureșeană
- Arta tradițională a prelucrării lemnului
- Arta vestimentară maramureșeană
- Arta culinară maramureșeană
- Arta coregrafică maramureșeană
- Arta interpretativă vocală
- Arta ceramicii
Graiurile din Județul Maramureș
Graiul maramureșean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbește în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza.
În județul Maramureș se mai vorbește subgraiul chioărean, lăpușean și codrenesc în regiunile respective. Acestea fac parte din Graiul Ardelenesc, doar cu oarecare influențe din partea celui maramureșan.
Atracții turistice
- Complexe muzeale din Maramureș
- Monumente de arhitectura și artă populară din Maramureș
- Așezăminte monahale din Maramureș
Trimiteți un comentariu