Muntii Rodnei

Muntii Rodnei sunt situati in partea de nord a Romaniei si se pot lauda cu cele mai mari culmi muntoase din Carpatii Orientali, aici aflandu-se Varful Pietrosu cu altitudinea de 2303  m; gruparea muntoasa face parte din Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei.

Despre Muntii Rodnei

Muntii Rodnei sunt de departe cei mai inalti din Carpatii Orientali si gruparea muntoasa care pune cea mai mare dificultate pentru cei care vor sa ii strabata. Administrativ, gruparea muntoasa se intinde pe suprafata judetelor Maramures si Bistrita-Nasaud.

Culmea principala a gruparii muntoase masoara 50 de km in lungime si intre 30-40 de km in latime si are orientarea catre E-V, fiind mai abrupta pe partea de N si mai domoala pe partea de S. Sub privirea vizitatorilor, muntii se desfasoara sub forma unui horst din sisturi cristaline, acesta fiind delimitat de falii profunde: Dragos Voda pe partea de N si Rodnei la S. Partea de S a gruparii muntoase este presarata cu roci vulcanice neogene ce apar sub forma de maguri, asezate de-a lungul Somesului Mare. Nici rocile sedimentare cu varste cretacice si paleologice, roci cum ar fi marnele, gresii conglomerate si calarele, fac si ele parte din componenta muntelui, regasindu-se de jur imprejului acestuia.

In Muntii Rodnei se gasesc cela mai vizibile urme ale ghetarilor cuaternari de pe suprafata  intregului lant carpatic. Ghetarii cuaternari au lasat in urma nenumarate circuri glaciare, cum ar fi: Lala, Negoiescu, Iezer, Buhaescu, Izvorul Cailor si Puzdrele, dar si chei si defileuri glaciare; aici enumeram Cheile Bistricioarei, defileul Stramba si Rebra, Cormoaia si Pasul Prislop. Cascada Cailor, cea mai mare cascada din Romania, avand o cadere de 80 de metri (principala treapata masoara 16 m) se gaseste tot in aceasta grupare muntoasa impreuna cu alte formatiuni de acest gen: Cormoaia, Anies si Puzdrele, cascada care se afla la altitudinea de 1520 m.

Si alte forme de relief sunt prezente in zona; pesterile sunt reprezentate aici de:

• Pestera Izvorul Tausoarelor – 16 km;
• Pestera Maglei si Pestera Jgheabul lui Zalion – cu galerii ce masoara 1.121 m si inregistreaza o denivelare de 226 m, accesul facandu-se printr-un aven cu adancimea de 44 m si diamentru de 3m;
• Pestera Zanelor, pestera care are cel mai mare coeficient de ramificatie din Romania;
• Pestera Izvorul Albastru al Izei – lungime 2500 m;
• Pestera Baia lui Schneider – se afla la mai bine de 1500 m altitudine, masurand 430 m;
• Pestera Laptelui – Altfel denumita Pestera de sub Paltin.

Pe toata suprafata gruparii muntoase se gasesc o serie de Parcuri Nationale si Rezervatii

• Parcul National Muntii Rodnei – este cea mai mare arie protejata de pe suprafata regiunii muntoase. Parcul este situat in grupa de nord a carpatilor Orientali si se intinde pe o suprafata de 47.277 ha; dintre acestea 3300 ha, sunt in prezent rezervatie naturala a biosferei, rezervatie declarata in anul 1979;
• Rezervatia Naturala Pietrosu Mare - este situata in partea de N-V a muntilor. Cum urci pe munte, de la altitudinea de 75o m, pana la 2.303 se desfasoara rezervatia, tot de aici facand parte si relieful glaciar si periglaciar. Parcul a luat nastere in 1932 si beneficiaza de o zona stiintifica de protectie absoluta, aici aflandu-se specii foarte rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene;
• Rezervatia Naturala Piatra Rea – se intinde pe o suprafata de 50 de ha si este protejata datorita florii de colt, care se gaseste aici;
• Rezervatia mixta “Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei” – suprafata totala a rezervatiei este de 100 ha si se afla in partea de E a Muntilor Rodnei, pe versantul de S al Muntelul Magura. Anul in care a fost declarata rezervatie naturala a fost in 1977. Numele zonei vine de la nuanta izvorului care bate in verde albastru, izvorul fiind un afluent al Izei. Pestera s-a format  datorita contactului sisturilor cristaline cu zona calcaroasa si are o lungime de 2.500 m; la recartarea  zonei, pestera a mai castigat cateva sute de km, masurand acum 3.800 m;
• Rezervatia Mixta Ineu-Lala – masoara 1.568 ha si este o zona foarte bogata in elemente de tip glaciar: formele de relief amintite mai sus dar si reprezentanti ai florei si faunei: tisa, zimbrul si cocosul de mesteacan.